Restricții asupra aplicațiilor de comunicare în Rusia
Autoritățile ruse au blocat accesul la Snapchat și au impus restricții asupra serviciului de apeluri video FaceTime, ca parte a eforturilor de a întări controlul asupra internetului și comunicației online, conform agențiilor de știri de stat și reglementatorului de comunicații al țării.
Acuzații aduse aplicațiilor
Regulatorul de internet Roskomnadzor a susținut că aplicațiile erau folosite pentru „a organiza și desfășura activități teroriste pe teritoriul țării, pentru a recruta autori și a comite fraudă și alte crime împotriva cetățenilor noștri”. Acțiunea împotriva Snapchat a fost anunțată pe 10 octombrie, deși raportul a fost publicat abia joi.
Contextul restricțiilor
Aceste măsuri urmează unor restricții anterioare impuse asupra YouTube, WhatsApp, Instagram și Telegram, toate fiind luate după invazia Ucrainei de către Vladimir Putin în 2022. Sub conducerea lui Putin, autoritățile au adoptat legi restrictive și au interzis site-uri și platforme care nu se conformează. Tehnologia a fost, de asemenea, perfecționată pentru a monitoriza și manipula traficul online.
Impactul asupra utilizatorilor
Accesul la YouTube a fost perturbat anul trecut, iar Kremlinul a dat vina pe Google pentru neîntreținerea corespunzătoare a hardware-ului în Rusia. Deși este posibil să se ocolească unele restricții folosind servicii VPN, acestea sunt, de asemenea, blocate frecvent. În vara acestui an, autoritățile au restricționat accesul la internet, invocând motive legate de atacurile cu drone din partea Ucrainei.
Alte aplicații afectate
În 2024, aplicațiile Signal și Viber au fost blocate, iar anul acesta, apelurile prin WhatsApp și Telegram au fost interzise, fiind folosite pentru activități criminale. În același timp, autoritățile au promovat o aplicație națională de mesagerie numită Max, considerată un instrument de supraveghere, care declară că va împărtăși datele utilizatorilor cu autoritățile la cerere.
Consecințele pentru utilizatori
Stanislav Seleznev, expert în securitate cibernetică, a afirmat că legea rusă consideră orice platformă de mesagerie ca „organizatori ai diseminării informațiilor”, obligându-le să aibă un cont la Roskomnadzor pentru a putea comunica cererile autorităților. Seleznev estimează că zeci de milioane de ruși foloseau FaceTime, iar restricțiile asupra acestui serviciu erau „previzibile”.
Concluzie
Aceste măsuri reflectă o tendință îngrijorătoare de restrângere a libertății de exprimare și de control asupra comunicațiilor în Rusia, având implicații semnificative pentru utilizatorii de tehnologie și pentru dinamica informațională din țară.
