Cronologia tragediei de la Paltinu
Criza apei din Prahova a fost preconizată încă din 17 iunie, când au apărut primele semne de alarmă referitoare la barajul Paltinu. De-a lungul a cinci luni, avertismentele tehnice și ședințele de analiză au fost ignorate de autoritățile competente.
Problemele identificate
17 iunie: La barajul Paltinu, au avut loc manevre de deschidere pentru evacuarea apei, iar Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a descoperit o problemă serioasă cu golirea de fund, care era obstrucționată. Inspecțiile subacvatice au confirmat avariile, iar sistemul de acționare nu funcționa corect.
Reacții întârziate
24 iunie: ANAR a convocat o comisie tehnică pentru a analiza situația. S-a concluzionat că erau necesare lucrări la golirea de fund și la echipamentele de siguranță ale barajului.
25 iunie: Comisia de siguranță a barajelor de la Ministerul Mediului a stipulat necesitatea intervențiilor imediate pentru siguranța și funcționarea corectă a sistemului, iar documentele au fost transmise la nivel local.
Date critice în gestionarea crizei
18 septembrie: Scafandrii au descoperit o înfundare totală cu sedimente la Paltinu.
22 octombrie: A avut loc o ședință de urgență cu o comisie de la Apele Române, iar reprezentanții societății ESZ Prahova au primit un proces-verbal despre golirea lacului, dar șeful de stație și inginerul au refuzat să semneze.
29 octombrie: Apele Române au transmis că nivelul apei va scădea, cerând operatorului să se pregătească. ESZ a reclamat lipsa unui scenariu concret pentru creșterea turbidității.
6 noiembrie: Prefectura Prahova a publicat un comunicat despre o posibilă situație de urgență.
26 noiembrie: Ministrul Mediului a declarat că nu există pericol, afirmând: „Totul este controlat.”
28-30 noiembrie: Ploile abundente au dus la acumularea masivă de aluviuni în lacul Paltinu, iar Hidroelectrica a oprit uzinarea din cauza riscurilor.
29 noiembrie: 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă.
30 noiembrie – 1 decembrie: Primarii au fost luați prin surprindere de criză, iar Apele Române au cerut declararea stării de urgență.
2 decembrie: Școlile au fost închise din lipsă de apă pentru toalete.
Responsabilități și acuzații
Ministra Mediului a acuzat că ESZ Prahova era conștientă de riscurile de turbiditate, iar operatorul nu a comunicat în cadrul ședințelor din octombrie. Aceasta a declarat că atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură” și a cerut demisia ambilor directori.
Concluzie
Ceea ce ar fi trebuit să fie o situație prevenită a dus la o criză gravă de apă, afectând viața a zeci de mii de oameni și subliniind nevoia urgentă de responsabilitate și acțiune proactivă din partea autorităților.
