Fragilitatea economiei românești
Economia României se confruntă cu o perioadă de fragilitate, evidențiată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate de INS arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste rezultate confirmă o economie „la limită”, resimțind puternic efectele scumpirilor din ultimul an.
Contribuția sectorială la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea este mai degrabă rezultatul restructurării companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai semnificativă contribuție, cu un avans de 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și IT & comunicații (+2,9%) au crescut, dar nu suficient pentru a compensa pierderile altor sectoare. Industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a avansat cu 0,1%, intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au stagnat. Exportul net are un impact negativ de -0,8%, importurile crescând cu 5,1% față de exporturi (+3,7%).
Previziuni pentru trimestrul IV
Negrescu estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozitul pe profit și contribuțiile salariale. Totuși, el avertizează că aceasta nu garantează o revenire solidă. „Economia revine pe plus, dar și în 2026 este posibil să vedem oscilații de la un trimestru la altul”, a declarat analistul.
Riscuri și provocări fiscale
Printre riscurile principale se numără noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. „Dacă investitorii continuă să plece din cauza taxelor punitive, starea de acalmie s-ar putea transforma într-o furtună recesionistă”, a explicat Negrescu.
Costul energiei și competitivitatea
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, afectând competitivitatea producătorilor locali. Negrescu a subliniat că produsele din import sunt adesea mai ieftine decât cele românești, deficitul comercial depășind 25 de miliarde de euro.
Comportamentul consumatorilor și perspectivele economice
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar cheltuielile administrației publice s-au redus, indicând o tendință de economisire în rândul populației și instituțiilor. „Oamenii și-au luat propriile măsuri de avarie. Fără stimulente, precum reducerea taxelor pe muncă, este greu de crezut că își vor recăpăta curajul să consume și să investească”, a conchis Negrescu.
Concluzie: În contextul actual, economia românească se află la o răscruce, iar măsurile fiscale și costurile de producție vor avea un impact semnificativ asupra evoluției acesteia în anii următori.
