Critica economiștilor asupra plafonării prețurilor alimentelor
Analiștii economici avertizează asupra efectelor negative ale plafonării prețurilor la alimente, susținând că aceasta contravine principiilor economiei de piață. Analistul economic Adrian Negrescu critică propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a plafona adaosul comercial la alimente atunci când inflația depășește 5%. Deși intenția este de a oferi „prețuri decente”, Negrescu consideră că această abordare, denumită „formulă halucinantă”, va exacerba problemele și va conduce la creșterea prețurilor.
Incompatibilitatea cu economia de piață
Negrescu subliniază că ministrul Barbu nu înțelege cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă. Această abordare contrazice principiile economiei de piață și legislația europeană, generând îngrijorări în rândul investitorilor din sectorul agricol și retail, deja afectați de măsurile anterioare, precum creșterea TVA-ului.
Implicarea Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a subliniat că plafonarea adaosurilor comerciale pentru alimentele de bază, introdusă prin OUG nr. 67/2023, a depășit termenul legal maxim. Măsura, inițial considerată temporară, a generat riscuri semnificative pentru funcționarea pieței. Consiliul afirmă că astfel de intervenții sunt permise doar în situații excepționale, iar continuarea acestei măsuri amplifică riscurile de efecte nefavorabile.
Efectul de „waterbed” și riscurile pe termen lung
Deși plafonarea a atins scopul inițial de scădere a prețurilor la raft, monitorizările au arătat existența efectului de tip „waterbed”, în care retailerii compensează pierderile prin creșterea prețurilor la alte categorii de produse. Consiliul Concurenței avertizează că o plafonare pe termen lung va forța o reașezare a prețurilor, ceea ce poate conduce la dezechilibre majore în întregul sector.
Concluzie
Plafonarea prețurilor alimentelor, deși poate părea o soluție pe termen scurt, riscă să aibă consecințe negative semnificative asupra pieței, inclusiv creșterea dependenței de importuri și dezechilibre în lanțul de producție.
