Imagini false generate de AI în campaniile organizațiilor de ajutor
Imaginile create prin inteligența artificială, care ilustrează sărăcia extremă, copiii și supraviețuitorii violenței sexuale, au început să fie folosite tot mai frecvent pe site-urile de fotografie de stoc și în campaniile organizațiilor neguvernamentale de sănătate. Această tendință a stârnit îngrijorări în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății globale, care o denunță ca fiind o formă de „pornografie a sărăciei”.
Utilizarea imaginilor generate de AI
Noah Arnold de la Fairpicture, o organizație elvețiană dedicată promovării imaginii etice în dezvoltarea globală, a observat o creștere a utilizării acestor imagini. Arsenii Alenichev, cercetător la Institutul de Medicină Tropicală din Antwerpen, a adunat peste 100 de imagini generate de AI care reproduc stereotipuri ale sărăciei, cum ar fi copii cu farfurii goale și pământ crăpat.
Impactul imaginilor asupra percepției
Imaginile exagerate sunt folosite în campanii pe rețelele sociale împotriva foametei și violenței sexuale. Alenichev le-a descris ca fiind „pornografie a sărăciei 2.0”, subliniind că utilizarea lor crește din cauza problemelor legate de consimțământ și costuri, organizațiile considerându-le soluții accesibile care evită obținerea consimțământului persoanelor reale.
Prevalența imaginilor de sărăcie în fotografia de stoc
Imaginile generate de AI sunt abundente pe site-uri populare de fotografie de stoc, precum Adobe Stock Photos și Freepik, fiind asociate cu căutări precum „sărăcie”. Multe dintre aceste imagini perpetuează stereotipuri rasiale, iar Alenichev a subliniat că publicarea lor este problematică din cauza prejudecăților promovate.
Responsabilitatea platformelor de fotografie
Joaquín Abela, CEO-ul Freepik, a declarat că responsabilitatea utilizării acestor imagini revine consumatorilor de media, nu platformelor. El a recunoscut că Freepik a încercat să corecteze prejudecățile din biblioteca sa de imagini, dar a menționat că aceasta reprezintă o provocare majoră.
Imagini controversate folosite de organizații de caritate
Organizațiile caritabile de frunte au folosit, în trecut, imagini generate de AI în campaniile lor. De exemplu, Plan International a lansat o campanie împotriva căsătoriei infantile cu aceste imagini, iar ONU a postat un videoclip pe YouTube care includea reconstituiri generate de AI ale violenței sexuale în conflicte, acesta fiind ulterior eliminat.
Îngrijorări privind etica imaginilor generate de AI
Creșterea utilizării imaginilor generate de AI a generat o dezbatere continuă în rândul organizațiilor neguvernamentale referitoare la reprezentarea etică a sărăciei și violenței. Kate Kardol, consultant în comunicare pentru ONG-uri, a exprimat îngrijorarea că lupta pentru o reprezentare mai etică s-a extins acum și la imagini nerealiste.
Concluzie
Utilizarea imaginilor generate de AI în campaniile organizațiilor de ajutor ridică probleme serioase legate de etica reprezentării sărăciei și violenței, având riscuri semnificative de perpetuare a stereotipurilor și prejudecăților, ceea ce poate afecta grav percepția publicului asupra acestor subiecte sensibile.
Nu pot să cred că organizațiile de ajutor folosesc imagini false pentru a ilustra sărăcia. E trist că trebuie să recurgem la asemenea metode, când ar trebui să ne concentrăm pe realitate și soluții autentice.
Mi se pare o idee destul de riscantă să folosim AI pentru a crea reprezentări ale suferinței umane. Poate părea atractiv din punct de vedere vizual, dar nu reflectă adevărul și ar putea induce în eroare donatorii.
E fascinant cum tehnologia poate genera astfel de imagini, dar mă îngrijorează impactul etic al acestei practici. Oare ne putem baza pe un algoritm pentru a prezenta probleme atât de delicate?
Cred că e important ca organizațiile care lucrează cu imaginea umanității să fie transparente în abordările lor. Folosirea imaginilor generate artificial poate diminua credibilitatea acestor campanii.
Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că uneori imaginile reale sunt greu de obținut. Dar oare justifică asta utilizarea unor reprezentări false?
Sunt curioasă ce efect are asupra oamenilor care au trecut prin astfel de experiențe reale. Se simt bine știind că suferința lor este folosită ca material publicitar?