Tragedia din Rahova
Explozia din Rahova, din 17 octombrie 2025, a provocat moartea a trei persoane, rănind alte cincisprezece și distrugând apartamente și vieți. Primăria Capitalei a rămas inactivă timp de luni de zile, iar primarul interimar Stelian Bujduveanu și viceprimarul Adrian Vigheciu, reprezentanți ai alianței PNL–PSD, nu au reacționat în mod adecvat la această situație de criză.
Reacție întârziată
În mod normal, o astfel de tragedie ar mobiliza conducerea unui oraș european prin anchete și intervenții rapide. Totuși, la București, administrația a preferat tăcerea și comunicarea sterilă. Nici Bujduveanu, nici Vigheciu nu au exercitat presiune asupra DISTRIGAZ, compania responsabilă de rețeaua afectată, pentru a solicita clarificări sau a prezenta un plan de gestionare a crizei. Cetățenii au așteptat reacție, dar au primit doar absență.
Indiferența autorităților
Conducerea orașului nu a oferit explicații clare pentru întârzierea intervenției. Primăria a anunțat recent începerea lucrărilor de punere în siguranță, de parcă tragedia s-ar fi petrecut cu mult timp în urmă. Această abordare arată deconectarea de realitatea comunității afectate. Viceprimarul Vigheciu nu a adus clarificări sau un calendar transparent pentru acțiuni, lăsând loc pentru neclarități și neînțelegeri.
Responsabilități neasumate
DISTRIGAZ continuă să evite oferirea răspunsurilor esențiale, beneficiind de lipsa de fermitate a autorităților locale. Întrebările despre cauzele exploziei și responsabilitățile tehnice rămân fără răspuns. Alianța PNL–PSD, care îi susține pe Bujduveanu și Vigheciu, își demonstrează incapacitatea de a gestiona situații de criză, oferind un model de neimplicare.
Concluzie
Explozia din Rahova reflectă nu doar o tragedie urbană, ci și un eșec politic și administrativ. Bucureștiul merită conducători responsabili și implicați, dar, în schimb, a fost lăsat în voia unei administrații care a ales tăcerea în momente de maximă necesitate.
