România, pe locul doi în atragerea fondurilor pentru înzestrarea militară
România se află pe lista țărilor care primesc cele mai mari credite pentru înarmare și investiții prin programul SAFE, cu o alocare de 16,680 miliarde de euro. Polonia conduce clasamentul cu 43,734 miliarde de euro.
Detalii despre programul SAFE
Comisia Europeană a anunțat că a primit planurile de investiții de la 19 state membre care au dorit să participe la programul SAFE, destinat achizițiilor militare comune. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a menționat că aceste state și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare.
Sprijin pentru Ucraina
Comisarul ceh a subliniat că până la 15 state membre au inclus în planurile lor sprijin pentru Ucraina, ceea ce s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”, adăugând că vorbim despre miliarde, nu despre milioane. SAFE este considerat „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”.
Împrumuturi totale și beneficiari
Programul SAFE prevede împrumuturi totale de 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune. Printre beneficiarii principali se numără Polonia, România, Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR).
State cu alocări minime
Cele mai mici sume din cele 19 țări participante vor fi primite de Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), iar Finlanda și Spania vor beneficia fiecare de câte 1 miliard de euro.
Legătura cu obiectivele NATO
Kubilius a reamintit că acțiunile Uniunii Europene sunt construite pe baza obiectivelor de capabilități stabilite de NATO, subliniind necesitatea de a avea toate armele necesare pentru a descuraja atacurile.
Condiții pentru finanțare
Proiectele comune trebuie să aibă 65% din fiecare sistem de arme produs în Europa pentru a fi eligibile pentru finanțare prin SAFE. Deși doar statele membre pot accesa împrumuturile, țările candidate la aderare pot participa la achizițiile publice comune.
Produse de apărare vizate
SAFE sprijină achiziția de produse de apărare prioritare, împărțite în două categorii: prima include muniții, rachete, sisteme de artilerie cu precizie, capabilități de luptă la sol, arme de infanterie, drone mici, sisteme anti-drone și protecția infrastructurii critice. A doua categorie se referă la sisteme de apărare aeriană și antirachetă, capabilități maritime, drone de dimensiuni mari și inteligența artificială.
Concluzie
România, prin atragerea acestor fonduri, își consolidează capacitățile de apărare, aliniindu-se astfel la obiectivele strategice ale NATO și contribuind la securitatea regională și europeană.
